Țin filele de tine scrise-n minte
cu litere fierbinți, de neuitare,
ce-s mai presus de slova mea cuminte
cu care-nfrunt eternități și zare.
Sau le voi ține-n inimă și-n fapte,
știindu-le dăinuitoarea fire
nicând pierdute-n risipiri și noapte
și pururi rămânând în amintire?
Memoria-mi în prăfuita-i rază
doar scrisa ta întreagă,o reține
și dragostea-n răboj nu și-o crestează,
ea crede doar cuvântul de la tine.
Printr-un alt semn la mine să te-aduc?
Aș fi ca altul nimenea,uituc...
