Un rău mai crunt decât să pleci,poți face
tu ce mi-ești dat pe toată viața mie?
Doar cât iubești viața-mi se desface,
lungi,zilele sub umbra ta să-mi fie.
De răul cel mai mare nu-mi tem viața
când răul cel mai mic stă s-o suprime,
alt rost gândesc să-mi lumineze fața
de tine-atârn și-s fără tine nime.
Nu poți,cu mânierile prea dese
să-mi tulburi ziua:spaima-mi este plata
și-astfel ,cu temelii abia-nțelese
iubirea mi-o așez,de moarte gata...
Cine-i mereu frumos,cinstit și viu?
Tu poți să minți și eu pot să nu știu...
