La unii fala,cum se nasc, adastă,
alții o au în vlagă ori parale,
unii-n bulendre(noua modă proastă!)
alții în șoimi,la alții într-un cal e....
În lume fiecare-și are toana
în care-o bucurie-n plus găsește
dar nu-s de mine,nu-mi cobor sprânceana
când soarta mea cu toate se-ntâlnește.
Mai mult iubesc făptura-ți decât cinul,
mulțimea de averi,podoabe,haine,
ori cai și șoimi și desfătare;plinul
avându-l,am și ale lumii taine...
Atâta doar că de-mi iai tot,atunci
în neagră sărăcie mă arunci.
