joi, 8 noiembrie 2012

W.Shakespeare-Sonete

XCVI
Ce-n tine-i strâmb,e-al tinereții oare,
e fruct al tinereții al tău joc?
unind de-olaltă har și desfrânare
tu-i pui greșelii grația la loc.
Așa precum pe degetul reginei
sticla neroadă-i giuvaier ceresc,
eroarea care se străvede-n tine-i
luată drept un gând înțelepțesc.
Câți lupi n-ar înșele pe lume mielul
de-ar fi în oaie lupul prefăcut,
pe câți n-ai subjuga precum ți-e felul
de te-ai sluji de-ntregul tău avut?
Rămâi cum ești!Iubindu-te,socot
că ești al meu cu faima ta cu tot...