Putreziciunea,o,de ce anume
nelegiuirea binecuvântând,
vrea ca păcatul lui să îl îndrume
tovărășia-i stearpă lăudând?
De ce boind-o,fața să-i repete
furându-i morții,viile culori?
Ce frumuseți în umbra ei străvede
și dobândește umbre doar ,de flori?
De ce trăiește când e firea ștearsă,
săracă azi de sângele-i curat?
Ea-și vede visteria eu,întoarsă
la mila lui câștigu-mpuținat.
Ea se fălește cu al lui avut,
din veac apus,în veacu-acesta slut!
