XXIII
Asemeni c-un actor cârpaci,ce-n scenă
pe lângă rol,împins de frică trece,
sau precum fiara-și scade în arenă
belșugul ei de furii;se-nțelege
că sunt și eu,cel fără de speranță-
ceremonia dragostei celesta,
o uit, învins de trista-mi cutezanță
plin de iubire-i joc iubirii festa.
O,aibă-atuncea versu-mi elocința
de-ași pune prevestirile în rimă
slăvindu-i dragostei nesăbuința
mai mult decât cuvintele exprimă......
Învață dar,de filă să te-apropii
și-ndrăgostit să poți citi cu ochii!
