XXIX
Dizgrațiatul sunt,hulit de soartă,
sunt singuraticul ce tulbur,crunt,
cu lacrimile,cerul și mă poartă
în mine gândul pierderii afund.
Cu cei bogați în vise vreau să semăn,
și le-aș deprinde bunul meșteșug
cu care-acum cel mai puțin mă-ngemăn,
eu orice am,departe-s de belșug!
Acestea le gândesc și-mi port disprețul
dar când fără de veste te evoc
sunt ca privighetoarea;cântărețul
suind spre porți de cer un imn de foc.
Bogat sunt,dragoste reamintită
și nu schimb cu a regilor ursită.....
