XXVIII
Fericea stare cum voi dobândi-o
norocul somnului când mi-e furat,
când noaptea nu-mblânzește cruda ziuă,
când noapte-zi,le știu cu loc schimbat?
Deși,râvnind domnia-și sunt rivale,
luptând cu mine,iată,se-nțeleg
prin trudă una,cealaltă cu jale
că nu-s în preajma ta.Însă mă leg
zilei să-i spui că tu o faci frumoasă,
n-o calcă norii dacă-n preajmă ești
iar nopții,cea cu oacheșă mătasă,
îi dau încredințarea c-o slujești.
Dar ziua-mi trece distilând veninul
și-aduce noaptea,după chinuri,chinul.....